Doar o imbratisare calda e de ajuns sa dispara lacrimile...Dar ce se intampla cand nu mai e nimeni sa te tina in brate?Ce se intampla cand in locul celui care te facea sa zambesti acum este cineva care te face sa plangi?Unde m am ratacit? Unde am inceput sa pierd usor o parte din mine?De ce facem cele mai multe greseli cand iubim?De ce dorim mai mult atunci cand avem deja putin? De ce devine tot mai greu sa multumesti persoanele pt care simti atat de multe si carora vrei sa le daruiesti tot? De ce ranim persoanele care ne iubesc? De ce nu suntem in stare sa ne asumam responsabilitati pt cel de langa noi si nu numai pt noi insine? Cineva imi zicea ca toate relatiile sunt frumoase doar la inceput...De ce?Oare pt k toti merg pe principiul asta si nu-si dau seama k desi nu vor sa se intample asta, devine inevitabil?De ce lacrimi si nu zambete?De ce reprosuri si nu alinturi?De ce minciuni si nu responsabilitati?De ce spunem ca iubim cand nu o facem cu toata fiinta?De ce suntem egoisti?De ce atatea intrebari cand tot ce putem sa facem este sa traim?Oare asa e viata? Sau am avut numai eu ghinion.?Vom continua oare sa credem in minuni? Sau in viata reala nu exista final fericit?
No comments:
Post a Comment